Blog
Noutăţi:Nu sunt etichete pentru acest articol.
Nunti 2012 – poze de la nunta din Aprilie
Pentru anul 2012, am realizat decoraţiuni deosebite pentru nunţi, în pas cu trendurile pentru nuntă din acest an, păstrând simplitatea şi bunul gust. Buchetele de mireasă, lumânările pentru nuntă, cât şi aranjamentele florale, sunt realizate în așa fel încât să aducă prospețime și o notă de bucurie în viața mirilor și să atragă atenția invitaților asupra fericirii pe care o împărtășesc mirii în mijlocul lor.
Vă prezentăm câteva poze de la nunta recentă a mirilor Alina și Iulian, care a avut loc în Ploiești în Aprilie…
Poze organizare nunta 2012
Nunta 2011 – Galerie foto pentru nunta 2011
Nuntă 2011 – Am aranjat şi pregătit multe nunţi în acest an, dar galeriile foto de la nuntă sunt sortate în mod diferit. Pentru că au fost câteva nunți foarte recente, am pregătit pozele de la aceste nunți și le-am introdus în galerii, dar ca să le puteți vedea doar pe cele mai recente poze introduse la galeria foto pentru nunți din 2011, am creat acest articol, unde veți găsi imagini cu decorațiuni de la nunți, care au avut ca accesoriu fântâna de ciocolată, fântâna de șampanie și decorațiuni cu pene de struț.
Aranjamente, Decoratiuni Nunta 2011
Cadouri
Cadouri nunta
- (pentru mireasa si mire, nasa si nas, socrii mici si socrii mari, cumnate si cumnati)
Fiecare dintre invitati incearca pe cat posibil sa fie cat mai deosebit prin cadoul pe care il face mirilor, astfel incat sa produca o surpriza cat mai neasteptata, sau cel putin placuta, iar ulterior, acestia sa isi aduca aminte ca placere de titularii cadoului respectiv. Daca inspiratia nu va insoteste in momentele in care trebuie sa alegeti un cadou de nunta pentri miri, atunci puteti tine cont de anumite idei:
- interesati-va daca mirii au stabilit cumva o lista cu “dorintele” pe care le doresc indeplinite in noua etapa a vietii, astfel puteti fi partas la punerea in aplicare a acestora, cei mai informati in aceasta privita ar putea fi rudele cele mai apropiate ale celor doi indragostiti, prietenii cei mai buni sau domnisoara si cavalerul de onoare;
- cele mai frecvente cadouri sunt legate de casa, avand in vedere ca cei doi vor locui impreuna, in propriul camin: lenjerii de pat din matase naturala, tacamuri din argint, seturi de bucatarie, eventual lucrate manual, pahare din cristal, aparatura elecrocasnica, statuete, cristaluri, portelanuri, alte accesorii de casa care stiti ca se porivesc cu viitorul camin pe care-l vor imparti. Daca viitorii miri vor locui la curte, puteti oferii plante vii sau arbusti care se pot planta in gradina, astfel incat ele vor creste odata cu tinerii casatoriti.
- ganditi-va cu atentie ce hobby-uri are fiecare dintre miri, apoi incercati sa vizualizati un cadou care ar putea contribui la practicarea acelor hobby-uri.
Oricare ar fi cadoul pentru nunta, acesta ar trebui sa faca o prima impresie foarte buna si sa aminteasca de cei care l-au daruit.
Cadouri botez
- (pentru nou nascut, pentru proaspata mamica, pentru proaspatul tatic)
Dupa ce s-a nascut copilul, nu se vine cu daruri. De fapt, doar apropiatii vin sa vada copii, cu conditia ca femeile sa fie curate.
Ei aduc mancare deoarece lauza nu are voie sa gateasca timp de sase saptamani. In unele parti se mai obisnuieste sa se lase banuti pe pieptul copilului, ca sa aibe noroc; sau in scutecul sau ca sa aiba somn.
Dupa botez, adica dupa sase saptamani, se aduc daruri copilului, in general se dau hainute.
Nasii cumpara trusoul, costumase, paturica, daca este fata, se cumpara cercei etc. Pe langa daruri se obisnuieste sa se lase si bani.
In zonele rurale, se mai daruieste copilului si un vitel, un miel, o pasare etc.
Idei de cadouri pentru copii
- (jocuri, jucarii, imbracaminte, diverse)
Prahova
Va aducem la cunostinta ca Prahova este judetul cu cea mai mare populatie, exceptand capitala Romaniei. Este judetul cu cea mai mare densitate a populatiei in conditiile in care, ca si suprafata se afla abia pe locul 33, adica printre locurile codase ocupate de judetele tarii. Cu toate acestea, judetul Prahova cuprinde cea mai renumita zona turistica montana a Romaniei, si anume Valea Prahovei.
Nici la capitolul urbanizare nu stam mai prejos, fiind unul dintre judetele cu ce cel mai mare numar de orase (12), cu resedinta in municipiul Ploiesti.
Fara indoiala si la capitolul petreceri indiferent de obiectiv stam foarte bine, avand in vedere zona viticola Dealu Mare, renumita international, cu podgoriile de la Valea Calugareasca si Tohani.
Tags: judetul prahova, montana, petreceri, ploiesti, PrahovaPloiesti
Dupa cum spun legendele, ciobanul Mos Ploaie, impreuna cu cei sapte feciori ai sai, a poposit candva intr-o poiana a codrului intins care acoperea pe vremuri aceste tinuturi. Gasind aici loc adapostit, apa buna, pamant roditor, n-a mai plecat, intemeind asezarea careia i-a dat numele. Se mai povesteste ca Ploiestii aveau sapte case si un schit de maici si ca locuitorii, inmultindu-se, si-au cucerit locuri de case si ogoare, ca toporani in lupta cu padurea.
Istoricii au scos la iveala o serie de marturii semnificative care atesta o locuire neintrerupta a acestor meleaguri, strans legate de intreaga arie a civilizatiilor traco-geto-dace. Sapaturile arheologice au pus in evidenta unele vestigii mezolitice in zona Ploiesti-Vest si a unor asezari neolitice in zona Ploiesti-Nord. Deasemeni s-au gasit vestigii din epoca bronzului, precum si din perioadele mai recente din secolele VIII – VI i.Hr. pana in pragul epocii romane.
In ceea ce priveste data infintarii si la primii locuitori ai unei localitati cu numele Ploiesti exista putine marturii scrise. Dupa Nicolae Balcescu, ar fi existat pe vremea lui Mircea cel Batran o Capitanie a Ploiestiului. Din punct de vedere documentar, toate lucrarile de istorie se opresc la anul 1503, de cand dateaza prima aparitie in actele Brasovului a unor nume de carutasi ploiesteni, Dragoi, Tudor, Neagu si altii. Prezenta unor ploiesteni pe pietele unor orase din Ardeal denota ca localitatea avea un nume si o baza economica ce-i permiteau sa intre in relatii comerciale cu centre de peste munti. Numele mai apare intr-un hrisov din 1567, semnat de domnul Tarii Romanesti, Petru cel Tanar, prin care se intarea o vanzare a cinci razoare de vie intre un anume Avrut din Ploiesti si logofatul Coresi din Barcanesti.
Un moment crucial a fost alegerea Ploiestiului in 1597 de catre Mihai Viteazul ca baza pentru operatiuni miltare si a ridicat satul de mosneni la rangul de targ domnesc. Sprijinit de domnie, Ploiestii se dezvolta continuu pe parcursul sec. XVII, este sediu al capitanului de Ploiesti, devenind un important centru urban al tarii. Ridicarea sa a provocat decaderea unui alt oras aflat in apropiere, Targsor, ce va deveni un simplu sat.
Orasul Ploiesti a cunoscut o puternica dezvoltare industriala si comerciala, o data cu descoperirea si punerea in exploatare a zacamintelor de petrol din regiunile invecinate. In jurul orasului Ploiesti a aparut un lant de rafinarii iar in oras magazine comerciale, birouri, ateliere, institutii de invatamant.
Pana la instaurarea regimului comunist in Romania a purtat numele de Ploesti si a fost resedinta judetului Prahova.
La 1 august 1943 si in vara anului 1944, Ploiestiul a suferit efectele bombardamentelor aeriene ale fortelor anglo-americane, care au pricinuit distrugeri grave. Dupa 1944, in cadrul transformarilor sociale si economice sub regimul comunist, importanta orasului a scazut. Dupa 1990 cunoaste din nou un avant economic si cultural.
Tags: camin, marturii, Mos Ploaie, petru, ploiesti, Prahova, romane, romania, simpluUrsitoare Botez
Credinta in ursitoare, in puterea lor de a croi soarta fiecarui om, a fost si mai este inca raspandita si inradacinata in sanul poporului roman, ea fiind mostenita de 2000 de ani de la romani. Se zice ca in timpurile stravechi, aceste ursitoare erau vazute si auzite cum ursesc de catre moasele, care privegheau nou-nascutii, pe mamele acestora si chiar de parintii copilului.
Exista 3 zane ursitoare bune si, uneori, una rea. Cele bune vor ursi de bine copilului, parintilor, nasilor si bunicilor acestuia. Texte ritmate, design unic, coregrafie artistica deosebita. Se cearta sau nu ursitoarele, in final cel mic/cea mica va fi sortit sa aiba parte de SANATATE, FERICIRE, IUBIRE, NOROC si inteligenta in AFACERI.
Atmosfera petrecerii este interactiva iar toti cei prezenti se simt ca intr-o lume fermecata. Deseori, spectacolul este jucat de actrite profesioniste iar muzica si costumele sunt de vis.
Semnificatia botezului
In timpul savarsirii Sfintei Taine sunt anumite momente-cheie pe care unii dintre noi nu le observam asa cum trebuie pentru ca nu stim ce inseamna exact.
Stim cu totii ca ne botezam pentru a ni se ierta pacatele, copiilor mici – pacatul stramosesc iar adultilor pacatele pe care le-a savarsit pana in momentul botezului.
Prima data se rosteste Crezul, apoi se aprind lumanarile ca simbol al credintei aprinse in inima celui botezat si care trebuie sa arda toata viata.
Se mai aprind trei lumanari in fata cristelnitei, ca simbol al Sfintei Treimi.
Dupa ce apa din cristelnita este sfintita de catre preot, copilul sau omul adult se unge cu untdelemn, ca simbol al milei lui Dumnezeu.
Scufundarea omului in apa reprezinta cufundarea omului vechi si ridicarea – nasterea omului nou prin puterea Duhului Sfant.
Noului botezat i se da haine albe, semn al curateniei sufletesti. In trecut, aceste haine erau purtate mai multe zile de catre cei botezati.
Urmatoarea taina este cea a mirungerii, nu cu undelemn ci cu mir, sfintit de Patriarhul tarii in Joia Mare.
Se pune cruciulita la gatul celui botezat pentru a-l ajuta in lupta cu raul.
Se inconjura de trei ori masa in numele Sfintei Treimi. Cercul simbolizeaza legatura cu aceasta, care trebuie sa fie continua si unita.
Spalarea cu buretele este simbolul iertarii pacatelor, iar tunderea se face pentru a simboliza supunerea omului botezat legilor lui Dumnezeu.
Aranjamente cristelnita
Semnificatia botezului este aceea de a spala pacatul stramosesc (comis de Adam si Eva). Prin botez se iarta pacatul stramosesc si se deschide o poarta catre Dumnezeu. Coborand pe pamant, botezul se savarseste in biserica de catre preot. Se umple cu apa vasul anume facut pentru savarsirea botezului, care se numeste cristelnita. Preotul sfinteste apa din cristelnita si afunda de trei ori mana in aceasta, care simbolizeaza apa Iordanului.
Cristelnita de botez poate fi decorata cu flori si drapaje de material. Un decor deosebit va completa atmosfera de sarbatoare care va domina in ziua cand pruncul va intra in Casa Domnului.
Botezul face parte dintre cele sapte taine, celelalte fiind: mirungerea, maslul, casatoria, impartasania, marturisirea (spovedania), hirotonia. Cele trei scufundari in apa se fac in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh. Intregita Scufundare defineste Sfantul Botez.
Zile in care nu se fac nunti
Biserica ortodoxa romana interzice organizarea nuntilor in anumite zile. Dar se poate obtine ‘dezlegare’ de la preot si astfel se pot oficia in anumite zile din post, de exemplu.
Nu se fac nunti:
- In toate zilele de post de peste an
- In zilele praznicelor imparatesti si in ajunul lor
- In saptamana lasatului de carne (28 februarie – 06 martie 2011)
- In Postul Sfintelor Pasti (07 martie – 23 aprilie 2011)
- In Saptamana Luminata (24 aprilie – 30 aprilie 2011)
- In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (20 iunie – 28 iunie 2011)
- In Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august)
- In Postul Nasterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie)
- De la Nasterea Domnului pana la Botezul Domnului (25 decembrie – 6 ianuarie)
Traditii nunta
Nunta reprezinta un ansamblu de traditii de respectat, obiceiuri vechi, reguli populare si bisericesti, pe care atat mirii cat si nuntasii trebuie sa le respecte conform apartenentei religioase si geografice.
De-alungul anilor, traditiile si obiceiurile au suferit modificari, iar multe cupluri aleg din multitudinea de obiceiuri doar pe acelea care le fac placere. Este bine totusi, sa stiti in mare care sunt randuielile traditionale romanesti, chiar daca decideti sa nu le respectati. Va prezentam mai jos derularea evenimentelor din ziua nuntii, si a obiceiurilor care ar trebui respectate, cu mentiunea ca acestea pot diferi de la o zona la alta (in Ardeal si Maramures, de exemplu, cuplurile au doua perechi de nasi, spre deosebire de restul tarii unde se apeleaza la o singura pereche de nasi).
Traditia incepe a fi aplicata de la cererea in casatorie, unde mirele ar trebui sa mearga in petit la viitorii sai socri, inainte de a-i cere mana iubitei sale. Daca are consimtamantul acestora, alege cu multa atentie inelul de logodna si apoi o cere in casatorie pe aleasa inimii.
Acceptata cererea in casatorie, tinerii miri trebuie sa decida pe cine vor alege nasi, adica parinti spirituali. Rolul nasilor cu timpul a inceput sa fie minimalizat, dar conform traditiei, nasul (sau ‘nasul mare’ cum i se mai spune) este de fapt personajul central al nuntii, si nu tinerii miri. Nasul este urmat ca importanta in nunta de mireasa, deci in mod paradoxal mireasa este a doua figura din nunta. Apoi de abia urmeaza mirele, nasa, domnisoarele si cavalerii de onoare, parintii si ceilalti nuntasi. Alegerea nasilor, deci, are o importanta covarsitoare, atat pentru desfasurarea nuntii cat si pentru viitorul tinerilor miri. Conform traditiei si obiceiurilor, obligatiile materiale ale nasilor sunt suportarea cheltuielilor cu voalul si parura miresei, a lumanarilor si a slujbei religioase. Obligatiile spirituale, insa, sunt mult mai mari. Acestia au datoria de a-i calauzi pe tinerii miri pe drumul lor impreuna in viata. Tinerii miri, cum spune si preotul, trebuie sa-i respecte intru totul pe nasi, exact asa cum isi respecta proprii parinti. Pentru a nu se pierde din vedere aceasta datorie a mirilor, din ce in ce mai multi preoti le vorbesc mirilor la sfarsitul slujbei despre obligatia lor de a-i vizita si a se sfatui cu nasii in momentele dificile pe care le vor avea in viata.
Odata hotarat pe cine isi doresc ca nasi, tinerii miri trebuie sa le faca acestora o vizita cu ploconul in brate. Ploconul pentru nasi poate fi primit sau refuzat de catre nasi, primirea acestuia echivaland cu acceptarea propunerii de a-i nasi pe tinerii miri. Dupa primirea ploconului, nasii trebuie sa cinsteasca onoarea care li s-a facut si sa desfaca o sticla din cel mai bun vin.
In ziua cea mare, daca ar fi sa respectati traditiile romanesti de nunta, ar trebui ca alaiul de nunta sa fie pornit de catre cavalerii de onoare ai mirelui. Acestia iau cu ei lautarii si se duc la mire acasa unde se vor ocupa de barbieritul mirelul, semn al transformarii flacaului in barbat. Dupa ce a fost barbierit, mirele si parintii acestuia, impreuna cu cavalerii de onoare si urmati de lautari pornesc cu alaiul spre casa nasilor. Aici, mirele ii daruieste nasei buchetul si ii prinde nasului papionul la gat. Mai exista obiceiul ca mirele sa le aduca nasilor cateva cadouri, conform traditiei. Nasul mare ii cinsteste pe cei din alai cu ‘vin si bucate alese’ (piscoturi si sampanie), apoi impreuna cu nasa iau lumanarile de nunta, parura si voalul miresei si pornesc in fruntea alaiului spre casa miresei. Aici are loc gatitul miresei de catre nasa si domnisoarele de onoare, si prinsul parurii si al voalului de catre nasa. Gatita fiind, mireasa iese din casa si se intalneste cu mirele care ii daruieste buchetul de mireasa. In semn de apreciere, mireasa le prinde cocardele nasului, nasei si mirelui – exact in aceasta ordine. Apoi domnisoarele de onoare continua cu impartitul cocardelor catre socrii mari si mici, catre rude si catre ceilalti nuntasi. Nuntasii prezenti in alai incing apoi hora miresei in batatura casei acesteia, in timp ce nasa are datoria sa rupa turta miresei si sa o imparta celor prezenti.
Alaiul de nunta, urmat de lautari, porneste in cele din urma catre biserica. Mersul in alai, ca si intrarea in biserica trebuie sa respecte urmatoarele reguli: in deschiderea alaiului trebuie sa fie o domnisoara de onoare si un cavaler de onoare care sa duca lumanarile celor doi miri. In spatele lor se afla nasul si mireasa, apoi mirele si nasa. Imediat in urma lor vin socrii mari, apoi cei mici. Atat in coloana, cat si in biserica, mireasa sta intotdeauna la stanga mirelui sau a nasului, iar toate femeile din alai stau de asemenea in stanga barbatilor pe care ii insotesc. Mare atentie trebuie avuta ca lumanarile sa nu stea in aceeasi masina, daca drumul pana la biserica se face cu masinile. Pana dupa realizarea cununiei, mireasa sta cu nasul si cu lumanarea sa, iar mirele cu nasa si cu cea de-a doua lumanare. La plecarea din biserica, insa, mirii vor fi impreuna si la fel vor fi si lumanarile acestora.
La cununia religioasa, preotii slujesc intai ‘logodna’ celor doi miri, intrucat de cele mai multe ori mirii nu fac slujba de logodire inaintea celei de cununie. In timpul acestei slujbe, ei ‘logodesc’ pe cei doi miri, si de regula aseaza verighetele pe degetele inelare ale mainii drepte. De abia dupa logodna are loc slujba de cununare a celor doi miri, in timpul careia preotii inverseaza verighetele intre miri, si apoi le aseaza pe degetele inelare de la mana stanga, unde vor ramane pentru tot restul vietii. In timpul slujbei de cununie, preotii ii iau pe miri si nasi (cateodata si pe purtatorii lumanarilor) la dansul lui Isaia in jurul mesei, unde mirele si mireasa incearca sa se calce pe picior reciproc. La sfarsitul slujbei mirii se saruta, sunt felicitati de catre rude si nuntasi, se impart bomboane sau marturii. La iesirea din biserica, nuntasii fac un pod de flori si arunca cu grau si orez. Dar pana in momentul iesirii din biserica, mireasa trebuia pazita pentru a nu zari alte mirese (superstitia spune ca ar aduce ghinion privirea altor mirese); odata cununata si intrata in randul femeilor, aceasta poate vedea orice alta mireasa, cununata sau nu. Este randul altor mirese necununate sa-si fereasca privirea! Apoi, tot alaiul se indreapta spre locatia unde va avea loc petrecerea. Desi traditia spune ca la nunta se petrece 3 zile si 3 nopti, poate doar in anumite zone rurale se mai respecta acest obicei. La oras, petrecerea tine insa aproape toata noaptea, si are si aceasta anumite obiceiuri de respectat.
Ajunsi la locatia petrecerii de nunta, intrarea se face exact in ordinea iesirii din biserica, adica: domnisoara si cavalerul de onoare care poarta lumanarile intra primii, cu lumanarile aprinse. Urmeaza mirii, apoi nasii, socrii mari, socrii mici. Dupa ce s-a imortalizat momentul intrarii acestora in local (sau casa), tot in aceasta ordine, se aseaza cu totii la intrare pentru a primi cu sampanie (sau alte cocktail-uri) pe nuntasi. Odata intrati in local, dupa servirea antreurilor pe muzica de ‘cafe-concert’, mirii fac deschiderea serii cu valsul miresei. Imediat dupa aceea, nasii urmati de restul nuntasilor pot dansa si ei.
Furatul miresei este un moment plin de umor, finalizandu-se cu rascumpararea miresei de catre nas sau mire si cu regasirea romantica a proaspetilor insuratei. In zilele noastre, nuntasii au inceput sa improvizeze si alte furturi (al mirelui, al nasei, al socrilor, etc) pentru a avea ocazia sa ceara ca rascumparare executarea de diverse sarcini umoristice (recitare de poezii, interpretarea unei melodii, rostitul unei declaratii, etc). Dupa ce au servit pestele, sarmalelele si fripturile nuntasii continua dansul si petrecerea pana spre dimineata, cand este taiat si servit tortul de nunta si cand mirii sunt din nou felicitati de catre toti nuntasii.
Dupa servirea tortului, nasa se ocupa de scosul voalului miresei. Scoaterea voalului si inlocuirea acestuia cu o esarfa rosie (de regula pe ritmul cantecului popular ‘ia-ti mireasa ziua buna’) semnaleaza tranformarea tinerei fete in femeie maritata. Mireasa va prinde voalul scos din parul ei in parul altei tinere nemaritate. Apoi femeile toate se prind in hora alaturi de mireasa, pentru a celebra pe aceasta.
Mai ales pentru tinerele necasatorite dar si pentru tinerii necasatoriti, momentul mult asteptat este aruncarea buchetului de catre mireasa si aruncarea jartelei de catre mire. Mireasa arunca buchetul spre multimea de fete nemaritate, iar conform traditiei cea care va prinde buchetul va fi urmatoarea la maritis. La fel se intampla si in cazul aruncarii jartelei de catre mire. Multe cupluri moderne si fara prejudecati au transformat aceste momente in scene pline de amuzament pentru toti cei prezenti: mirele poate scoate cu dintii jarteaua de pe piciorul miresei, iar tanarul neinsurat care a prins jarteaua poate fi rugat sa o urce in acelasi fel pe piciorul domnisoarei care a prins buchetul de mireasa. Daca aceasta cerinta e insotita de incurajarea la microfon ‘cu cat ajunge jarteaua mai sus, cu atat vor fi mirii mai fericiti!’, imaginati-va ce o sa iasa!
Apoi nuntasii se retrag, dar nu inainte de a le inmana tinerilor casatoriti cadouri de nunta si darul. Ajunsi acasa (sau la camera de la hotel), mirele trebuie sa treaca pragul cu sotia lui purtata pe brate, pasind astfel impreuna pentru prima oara in caminul conjugal. Desi petrecerea pare a se fi incheiat, dupa o scurta odihna, nuntasii continua sa petreaca la casa mirilor cu ciorba de potroace. Dupa cateva zile proaspetii casatoriti pleaca in luna de miere pentru a celebra primele zile ale casniciei. Astfel se incheie acest eveniment unic in viata oricarui cuplu.
Dupa 1989, romanii au demonstrat o tendinta pronuntata de a importa obiceiuri americane sau vest-europene. Astfel, din ce in ce mai raspandita este traditia conform careia mireasa trebuie sa poarte asupra ei “something old, something new, something borrowed, something blue”, adica “ceva vechi, ceva nou, ceva de imprumut si ceva albastru”. Alt obicei importat este cel conform caruia cavalerii de onoare sa fie imbracati identic (de multe ori chiar la fel ca mirele), iar domnisoarele de onoare, de asemenea, sa poarte rochii identice.
Traditiile din import de pe alte meleaguri, la fel ca si toate celelalte obiceiuri legate de desfasurarea nuntii pot fi sau nu respectate, dupa dorinta mirilor. Sa nu uitam ca mirii dau tonul unei nunti, iar daca ei doresc ca lucrurile sa se desfasoare intr-un anumit fel, conform traditiilor sau nu, ar trebui sa-si satisfaca dorintele. Nunta reprezinta “ziua lor de nastere ca familie” si cel mai important este ca ei sa se simta confortabil si sa se bucure de fiecare secunda a acestui eveniment unic in viata lor.
Contact info
Galerie